Există riscuri potențiale asociate cu utilizarea plasei de insecte cu efect de seră?

Plasa de insecte cu efect de seraeste o țesătură de plasă specializată care este utilizată în mod obișnuit pentru a proteja culturile de seră de infestarea cu insecte. Prin acoperirea deschiderilor sau golurilor dintr-o structură de seră, plasa pentru insecte pentru seră oferă o barieră fizică care împiedică insectele să intre și să infesteze culturile. Acest tip de plasă este de obicei fabricat din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) sau polipropilenă (PP), care este suficient de puternic pentru a rezista la uzură, dar suficient de ușor pentru a permite aerului și umidității să treacă liber. Utilizarea plasei de insecte cu efect de seră a devenit din ce în ce mai populară în rândul fermierilor și cultivatorilor care doresc să minimizeze sau să elimine utilizarea pesticidelor chimice.

Care sunt beneficiile utilizării plasei de seră împotriva insectelor?

Utilizarea plasei de insecte cu efect de seră oferă mai multe beneficii, printre care:

1. Nevoia redusă de pesticide chimice, care îmbunătățește sănătatea și siguranța lucrătorilor, a consumatorilor și a mediului.
2. Protecție împotriva unei game largi de insecte dăunătoare, inclusiv afide, trips, minători de frunze și muște albe.
3. Circulația îmbunătățită a aerului și a umidității, care creează un mediu de creștere mai stabil pentru culturi.
4. Reducerea daunelor și pierderilor culturilor, ceea ce se traduce prin randamente și profituri mai mari.

Există riscuri potențiale asociate cu utilizarea plasei de insecte cu efect de seră?

Ca orice alt produs agricol, utilizarea plasei de insecte cu efect de seră nu este lipsită de riscuri. Unele riscuri potențiale includ:

• Polenizare redusă datorită scăderii activității insectelor.
• Creșterea umidității și a temperaturii, ceea ce poate duce la boli fungice.
• Costuri de muncă mai mari datorită necesității polenizării manuale.
• Posibilă deteriorare a plasei din cauza vremii sau a altor factori de mediu.

Cum pot fi minimizate aceste riscuri?

Pentru a minimiza riscurile asociate cu utilizarea plasei de insecte cu efect de seră, fermierii și cultivatorii pot:

• Folosiți metode alternative de polenizare, cum ar fi polenizarea manuală sau introducerea speciilor polenizatoare.
• Mențineți nivelurile adecvate de temperatură și umiditate prin utilizarea sistemelor de ventilație și a echipamentelor de monitorizare.
• Efectuați inspecții și întreținere regulate pe plasă pentru a asigura integritatea acesteia.
• Implementați un plan cuprinzător de gestionare a dăunătorilor care include atât metode chimice, cât și non-chimice.

În general, beneficiile utilizării plasei cu efect de seră depășesc riscurile potențiale, mai ales atunci când sunt respectate măsurile de precauție și protocoalele de întreținere adecvate. Acest produs inovator oferă o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor și ecologică la problema veche a infestărilor dăunătorilor culturilor.

Concluzie

Plasa de seră pentru insecte este o soluție versatilă și eficientă pentru protejarea culturilor de seră de dăunătorii insectelor. Utilizarea sa are multe beneficii, inclusiv utilizarea redusă a pesticidelor chimice, randamentul crescut al culturilor și condițiile de creștere îmbunătățite. Deși există riscuri potențiale asociate cu utilizarea sa, aceste riscuri pot fi minimizate prin protocoale adecvate de gestionare și întreținere.

Jiangsu Spring Agri Equipment Co.,Ltd. este un furnizor de top de utilaje agricole pentru sere. Suntem specializați în furnizarea de produse de înaltă calitate clienților din întreaga lume, cu accent pe inovație, durabilitate și satisfacția clienților. Pentru mai multe informații despre produsele și serviciile noastre, vă rugăm să vizitațihttps://www.springagri.com. Pentru a contacta echipa noastră de vânzări, vă rugăm să ne trimiteți un e-mail lasales01@springagri.com.

Referințe științifice

1. Gao, Y. şi colab. (2017). „Efectele plaselor rezistente la insecte asupra apariției virusului ondulat al frunzelor galbene ale tomatelor și asupra structurii comunității muștelor albe într-un câmp de roșii”.Jurnalul Agriculturii Integrative, 16(5): 1061-1069.

2. Khan, A. şi colab. (2019). „Evaluarea plaselor rezistente la insecte pentru controlul fructului vinetelor și al lăstarilor, Leucinodes orbonalis (Guenée) la tropice”.Protecția culturilor, 122: 40-46.

3. Mishra, T. et al. (2020). „Rolul caselor de plasă în agricultura ecologică pentru producția durabilă a culturilor – o revizuire”.Ingineria Biosistemelor, 198: 73-85.

4. Muhammad, N. și colab. (2018). „Evaluarea efectului plaselor rezistente la insecte asupra producției de tomate, a incidenței insectelor dăunătoare și a calității interne a fructelor în Kenya”.Protecția culturilor, 112: 123-129.

5. Taha, H. şi colab. (2020). „Efectul utilizării plaselor împotriva insectelor asupra densității populației principalelor dăunători și prădători și asupra randamentului castraveților într-o seră”.Jurnalul Internațional de Inginerie Agricolă și Biologică, 13(3): 32-39.

6. Tan, Q. şi colab. (2018). „Cultivarea în casă în plasă îmbunătățește randamentul și calitatea fructelor de tomate și afectează comunitatea bacteriană din fructe”.Rapoarte științifice, 8: 12567.

7. Tariq, M. şi colab. (2019). „Impactul plaselor asupra randamentului și calității populațiilor de tomate și insecte într-o zonă muntoasă tropicală”.Știința managementului dăunătorilor, 75(2): 549-556.

8. Wang, X. şi colab. (2020). „Efectele plaselor de umbrire și împotriva insectelor asupra producției de roșii și castraveți și a incidenței insectelor dăunătoare și a bolilor virale.”Jurnalul European de Patologie a plantelor, 156: 739-753.

9. Wei, G. şi colab. (2017). „Studiu asupra efectelor cuprinzătoare ale combaterii dăunătorilor prin utilizarea plaselor rezistente la insecte în roșiile de seră”.Științe agricole din Hubei, 56(4): 580-582.

10. Wu, W. şi colab. (2019). „Efectele plaselor anti-insecte asupra incidenței insectelor dăunătoare, a randamentului și a calității fructelor de roșii cultivate într-o seră”.Horticultură, Mediu și Biotehnologie, 60(3): 373-382.